Creveți
Creveții sunt unul dintre cele mai populare tipuri de fructe de mare, utilizați activ în diverse bucătării ale lumii. Structura lor delicată, gustul ușor dulceag și ușurința în preparare au făcut din creveți un ingredient indispensabil în bucătăria modernă. Acest produs se regăsește în salate, paste, supe, tăiței asiatici și chiar în sandvișuri. Se combină excelent cu usturoi, lămâie, smântână, brânză și verdețuri. Creveții nu doar că au calități gustative excelente, ci și o valoare nutritivă ridicată – sunt o sursă de proteine, iod, acizi grași omega-3 și antioxidanți. Mai multe informații despre alte tipuri de fructe de mare pot fi găsite în categoria Fructe de mare, unde sunt prezentate produse cu proprietăți similare.
Diferite tipuri de creveți
Clasificarea creveților după origine
Creveții se împart în marini și de apă dulce – acesta fiind primul aspect de luat în considerare la alegerea produsului. Creveții marini sunt considerați în mod tradițional mai aromați, cu un conținut mai ridicat de iod și minerale. Sunt pescuiți din largul mării, iar aceste tipuri sunt cel mai des disponibile în comerț în formă congelată. Cei de apă dulce au un gust mai blând, uneori cu note dulci și sunt adesea crescuți în ferme specializate. Ambele tipuri sunt populare, dar necesită metode diferite de preparare – cei marini sunt mai potriviți pentru prăjire, iar cei de apă dulce pentru gătit la abur sau înăbușit. De asemenea, creveții sunt clasificați după originea geografică. De exemplu, creveții roșii argentinieni se remarcă prin culoarea intensă și aroma marină pronunțată. Iar creveții tigru, crescuți în Asia, au o carne mai fermă și pot ajunge până la 30 cm lungime. O categorie aparte o reprezintă creveții nordici – mici, dar foarte aromați, des utilizați în bucătăria europeană pentru sandvișuri, salate și supe. Merită menționat că, deși crabii aparțin aceleiași clase de crustacee, textura cărnii și utilizarea lor culinară sunt complet diferite. Pentru o comparație a proprietăților și utilizării lor în rețete, puteți consulta categoria crabi.
Forma, dimensiunea și marcajele creveților
La achiziționarea creveților, este important să acordați atenție nu doar prospețimii și țării de origine, ci și dimensiunii și modului de procesare. Cel mai comun sistem de marcare indică numărul de bucăți pe livră (aproximativ 450 g). De exemplu, marcajul 16/20 înseamnă că într-o livră se găsesc între 16 și 20 de creveți – adică sunt destul de mari. Cu cât cifra este mai mică, cu atât creveții sunt mai mari. Cei mai mici pot fi marcați 70/90 sau chiar mai fin, și sunt de obicei folosiți în salate sau pentru decor. Creveții pot fi necurățați, curățați de carapace, cu coadă sau fără, cruzi sau prefierți. Fiecare variantă este potrivită pentru scopuri culinare diferite: cei necurățați – pentru supe și grătar, cei curățați – pentru preparare rapidă, cei fierți – pentru aperitive reci. Este important de reținut că cei curățați își pierd umiditatea mai repede și pot deveni tari dacă sunt supuși unei gătiri excesive. Deosebit de interesanți sunt calmarii, care, deși sunt tot fructe de mare, au o textură complet diferită. Sunt adesea serviți prăjiți sau înăbușiți, dar și umpluți. Variantele de preparare pot fi descoperite în categoria calmari.
Valoarea nutritivă și beneficiile creveților
Creveții sunt considerați una dintre cele mai sănătoase surse de proteine dintre fructele de mare. 100 de grame de produs conțin aproximativ 18-20 g de proteine ușor asimilabile și un conținut minim de grăsimi – până la 1,5 g. Datorită acestui fapt, creveții sunt adesea incluși în dietele sportivilor, ale persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare sau ale celor care urmează o alimentație sănătoasă. Nu încarcă organismul cu calorii inutile, dar oferă sațietate și nutrienți importanți. Sunt deosebit de valoroși ca sursă de iod, zinc, seleniu, vitamina B12 și acizi grași omega-3. Acești compuși susțin sănătatea tiroidei, a sistemului imunitar, a inimii și a vaselor de sânge, și contribuie la îmbunătățirea pielii și a funcțiilor cognitive. Creveții se situează pe o poziție înaltă și în ceea ce privește conținutul de antioxidanți – mai ales datorită astaxantinei, responsabilă pentru culoarea roz-roșie a carapacei. Un produs cu o valoare nutrițională similară este tonul – un pește bogat în proteine, cu puține grăsimi și gust pronunțat, ideal pentru coacere, grătar, salate și fripturi. Mai multe informații se găsesc în categoria ton.
Utilizarea culinară a creveților
Creveții sunt unul dintre cele mai versatile ingrediente în bucătărie. Datorită gustului delicat și timpului scurt de preparare, sunt utilizați într-o gamă largă de preparate – de la aperitive la feluri principale. Sunt excelenți pentru prăjit în tigaie, copt la cuptor, fierbere în apă cu sare sau gătit la grătar. În funcție de dimensiune și tip, se adaugă în salate, paste, risotto, wokuri asiatice, supe, bulioane și preparate cu curry. În bucătăria europeană sunt populare salatele reci cu creveți, ouă, legume și dressing cu maioneză. Tradiția mediteraneană preferă uleiul de măsline, usturoiul, sucul de lămâie și verdețurile. În Asia, creveții sunt adesea preparați cu sos de soia, ghimbir, susan sau în sos dulce-acrișor. Sunt foarte populare rulourile japoneze cu creveți, dar și supele thailandeze tom yum sau tăițeii cu fructe de mare. Pentru cei care urmează o dietă strictă, creveții pot fi fierți sau gătiți la abur fără grăsimi. Se combină excelent și cu sosuri cremoase, ciuperci, brânză și chiar fructe – de exemplu, ananas sau mango. Iar dacă îți plac preparatele din pește cu gust pronunțat, acordă atenție somonului – se potrivește perfect cu aceleași sosuri și garnituri ca și creveții.
Cum să alegi și să păstrezi creveții
Calitatea creveților determină nu doar gustul, ci și siguranța preparatului. La cumpărare, acordă atenție culorii, mirosului, formei corpului și condițiilor de păstrare. Creveții proaspeți nu trebuie să aibă mirosuri străine, carnea trebuie să fie fermă, coada elastică și carapacea intactă. Dacă produsul are un miros înțepător sau de amoniac, este un semn de alterare. Creveții fierți sunt de obicei roz-portocalii, cei cruzi – gri sau ușor verzi. Cei congelați trebuie păstrați la -18°C, fără semne de recongelare (cruste de gheață, cristale de zăpadă). Dacă îi cumperi în ambalaj vidat, verifică etanșeitatea, compoziția și data de expirare. Este important ca în compoziție să nu existe aditivi inutili, precum fosfați sau conservanți, care pot afecta gustul și textura. Pentru păstrare acasă, este recomandat să împarți creveții în porții și să îi congelezi imediat. Cei proaspeți și curățați trebuie consumați în 1-2 zile dacă sunt păstrați la frigider. Nu-i lăsa la temperatura camerei mai mult de 30 de minute. Dacă ai nevoie de ceva rapid și ușor, poți alege și heringul – este ușor de păstrat, gata de consum și se potrivește perfect în sandvișuri sau salate. Detalii în categoria hering.